Auzi, Oana?
- Auzi, Oana, de ce eşti tu copil încăpăţânat şi egoist? Cum poti, dom’le, să reacţionezi aşa? Ce s-a întâmplat atât de grav încât să justifice supărarea ta prostească? Mă şi uimeşti când te văd atât de orgolioasă şi de ciudată. Uite aşa stai tu acum singură într-un colţ, gândindu-te cât de idioată ai putut să fii şi cum ai stricat o seară doar pentru că te-a orbit ego-ul tău cât blocul de 3 etaje. Da, e adevărat, te cunosc prea bine şi ştiu că te enervează să vezi că şi alţii au încăpăţânarea în sânge şi ţi se pun de-a latul în faţă, nelăsându-te să te manifeşti aşa cum ai vrea tu, dar trebuie să înveţi să fii mai tolerantă şi mai temperată. Ia, te rog, ăsta să-ţi fie scopul pentru 2008 la nivelul de autoperfecţionare: să scapi de dracii ăştia roşii şi de egoismul aspru. Acum…na, asta e…degeaba eşti tristă, nu mai rezolvi nimic. Da, stiu că ai vrea să…că ţi-ar plăcea să…că ţi-ai fi dorit să…că etc etc. Asta e, n-a fost să fie! Mai bine culcă-te şi gata, vei uita şi vei şterge regretul ăsta umed. Mâine va fi o altă zi…şi, poate, va veni şi cu vestea aia bună!
Nu te cunosc deloc, dar am observat aceeasi tendinta.
In fine, e OK sa fii egoista, dar trebuie sa ai si ceva in spate, ceva ce sa merite efortul de a-ti strivi orgoliul pentru a ajunge la esentza.
“Si maine va fi o zi?” De cand e asta o veste implicit buna?
Vestea buna nu trebuie asteptat, vine ea si singura…
Cine nu vrea sa fie trezit de un mesaj tarziu in noapte cu cine stie ce prostie, cui nu ii place senzatia de ploaie lenta si frumos zgomotoasa, ca iti doresti trandafirul perfect si tot ceea ce transforma, ca nu stiu ce sau ca nu stiu cum….cert e ca ’08 ne preseaza din toate punctele de vedere….se considera o evoluare continua a politicii si o involutie a entalitatii si a originalitatii mintii…toti purtam o anume marime la picor si o alta cu totul deosebita. Deci! Vine! Nu-l mai astepta…apropo, ce numar de telefon ai?
@Demigod – nu ziua de maine e vestea, ci e vb despre altceva..
@Rodici – da, mama, tu ma intelegi cel mai bine..:D Dintr-un orgoliu prostesc am ratat si eu o seara, ajungand intr-un final tot eu sa fiu cea “pedepsita”