Sinceritate

Încrederea în celălalt înseamnă oare să alegi să fii orb? Nu, înseamnă să fii sincer, cred eu. Sincer într-atât încât să-ţi asumi şi să le asumi în faţa celuilalt, lipsurile şi lucrurile nelalocul lor pe care le faci. Chiar dacă sinceritatea ta ar putea părea o dovadă de neîncredere în celălalt…E paradoxal. Eu cred în celălalt. Şi apreciez mai mult sinceritatea împărtăşită decât încrederea acordată gratuit, pentru că încrederea se câştigă, şi cred eu că ea se câştigă prin sinceritate.

Aşadar, am făcut o tâmpenie care a părut a fi lipsă de încredere. Dar am fost sinceră şi, în contextul de faţă, cred eu că sinceritatea mea ar trebui să cântărească mai mult ca aparenta neîncredere, care provoacă celuilalt o dezamăgire…Iar dacă această dezamăgire a celuilalt e preţul pe care trebuie să-l plătesc pentru sinceritatea mea, atunci îmi accept sentinţa. Chiar dacă doare.

Mă întreb dacă o simplă acţiune sinceră şterge încrederea din celălalt pentru mine…şi dacă o şterge, oare cum se va mannifesta acest gol de încredere?