Filme

Am văzut sâmbătă şi duminică trei filme total diferite ca abordare a aceluiaşi etern subiect: iubirea.  Serendipity. The Notebook. Two Lovers.

Serendipity e un film tipic american, cu happy end, cu destinul iubirii care se împlineşte no matter what, cu scene din’alea ireale şi siropoase. Pe mine una m-a cam enervat din cauza absurdităţii contextului: o obsesie sentimentală ce durează de 7 ani şi care nu te lasă să mergi mai departe, deşi nu ţi-a oferit nimic, decât 10 minute de stat de vorbă la cafea. Şi care, cumea, se şi împlineşte pentru că, na, soarta e favorabilă. Common! Dar e un film drăguţ pentru o seară de sâmbătă cu popcorn şi seminţe.
.

The Notebook merge pe aceeaşi idee de soartă a iubirii care se împlineşte, dar parcă prezintă subiectul mai realist, mai uman, mai aproape de suflet. Eu auzisem de film, ştiam despre ce e vorba, dar sincer m-a impresionat mult, am plâns cu lacrimi de crocodil, pentru că e sensibil şi, pe lângă iubire, vorbeşte şi despre altceva: boală, angajament, tenacitate, speranţă şi, în final, moarte. Gândul care-ţi rămâne în final e “chiar există aşa ceva? eu oare voi avea parte?” – nu face bine la sănătatea sentimentală! În schimb, filmul merită văzut, e bun!

.

Two Lovers e cel mai realist dintre astea trei. E un film de stare, care nu spune multe, dar insinuează ce trebuie, într-un mod foarte autentic şi plauzibil. E despre iubirea pentru eternitate, dar care dacă nu apare, se transformă într-una foarte pragmatică. Mi-a lăsat un gust amar sfârşitul, dar mi-a plăcut filmul.

.

Eu zic să le vedeţi când aveţi timp, dacă nu le-aţi văzut încă. Ultimele două chiar merită toată atenţia!