Monthly Archives: August 2009

2 zile – 5 obiective

Mi-am adus aminte de o vorbă a doamnei învăţătoare: “Înainte de a cunoaşte alte ţări, trebuie să cunoşti fiecare frunză din buchetul ţării tale” :)). Eu aş zice altfel: “dacă n-ai bani de excursii în afară în fiecare weekend (şi sigur n-ai) suie-te în maşină şi cutreieră ţara, că n-ai ce pierde!”. În weekendul ce tocmai a trecut am avut la dispoziţie o maşină, un GPS, benzină, nişte lei şi 5 obiective de atins: Castelul …

Continue reading →

A year !

Povestea noastră a prins contur desenată de un joc firesc de prietenie şi atracţie. De cum ne-am zărit, în aceea curte interioară, totul în jur a prins sens: amândoi am ştiut că va fi ceva pe care-l vom povesti mai târziu. Împărţeam drumul de dimineaţă cu soarele prins între gene, împărţeam cafeaua cu aburi amestecaţi cu aer de vară pe un balcon din centru, împărţeam priviri şi zâmbete în orele de muncă plăcută şi ne …

Continue reading →

Cum a fost la Madonna

Trec peste introduceri inutile şi spun direct: a fost un concert plăcut, dar nu extraordinar. Când ai aşteptări imense, e normal să fii puţin dezamăgit. Madonna e până la urmă un om şi un show ţinut de ea nu are cum să fie ceva nemaivăzut. A fost pur şi simplu un concert cu accente de spectacol, susţinut în condiţii acceptabile, pentru un public acceptabil. Pentru mine un concert are două coordonate esenţiale: ce se întâmplă …

Continue reading →

Madonna, finally!

De 6 luni se tot pune praful pe biletele aşezate strategic în bibliotecă. În sfârşit le scot în lume! Aştept cu interes să văd prestaţia despre care se spune că n-ar fi doar un simplu concert, ci un show adevărat. Mă amuză foarte tare transmisiunile în direct făcute de Cătălin Radu Tănase despre concert: şi ieri şi azi ne-a transmis informaţiile chicotind mereu, abţinându-se să nu râdă în hohote, cu un zâmbet tembel de la …

Continue reading →

Je t'aime

Incredibil! Chapeux! Lara Fabian – “Je t’aime”  (Live performance)

Continue reading →

Buzz

Nu tolerez proasta creştere a primatelor fascinate de relaţiile sociale pe care de altfel nu le pot înţelege, dar încearcă cu disperare să le practice. Mai pragmatic spus, nu-mi plac necunoscuţii intruzivi care apar din senin pe messenger şi se bagă în seamă cu replici cocălăreşti sau onomatopeice, fără să se prezinte şi să spună motivul pentru care deschid o conversaţie. Oamenii de tipul acesta n-au învăţat elementarul despre relaţiile sociale, dar se aşteaptă să …

Continue reading →

Părinţii şi Messenger-ul

“Faţa galbenă care râde” – un scurt metraj în regia lui Constantin Popescu Jr. . The Yellow Smiley Face ( © PortableFilmFestival.com )

Continue reading →

Facebook

Aveţi grijă ce scrieţi pe reţelele de socializare. Nu ştii niciodată cine te citeşte!

Continue reading →

O coală. Un pix. Trei obiective.

O coală de hârtie. Albă. Curată. Goală. Un pix. Subţire. Alunecos. Roşu. Trei obiective de atins. Diferite. Complexe. Dificile. M-am dezobişnuit să scriu de mână lucruri importante. Iau notiţe, schiţez idei, arunc cuvinte printre rânduri, desenez în colţul foii, dar nu-mi mai vine natural să scriu pe hârtie. Pixul parcă îmi alunecă pe foaie, făcându-mi scrisul să arate excentric, năstruşnic în imprefecţiunea lui. Degetele devin neastâmpărate, frustrate fiind de indiferenţa cu care le tratez. Foaia …

Continue reading →

Action! Laugh! Cut!

Mi-am început ziua explorându-mi latente abilităţi artistice. Cu sau fără voia mea, am fost cameraman, scenarist şi actor – toate în acelaşi timp. Cei drept, filmul este de 30 de secunde, camera este un telefon mobil, actoria este în fapt doar voce şi-o palmă peste ceafă, iar scenariului i-am făcut doar mici adăugiri la recuzită şi sunet, căci el era făcut dinainte. Partea cea mai interesantă a fost, normal, palma peste ceafă, pe care am …

Continue reading →