Teatru.Vin.Anglia
Teatru. Gratuit. Mare greşeală. Aşteptând să intru în TNB m-am simţit ca la coadă la lapte pe vremea lui Ceaşcă (nu c-aş ştii cum era pe atunci, dar cred că acum pot să-mi fac o idee). Spectacolul (“Comedia norilor”) a fost ceva în stilul “Revelion la TVR – Program de varietăţi artistice”. Joc actoricesc dubios de ciudat, regie foarte alandala, scenariu haotic, muzică proastă şi dansuri caraghioase. Umorul a fost de joasă factură, dar publicul a râs şi-a aplaudat pare-se cu foc şi patimă. Asta pentru că publicul de aseară n-a fost public de teatru, ci un grup de oameni amatori de gratuităţi. Nu înţeleg, în condiţiile astea, ce căutau în distribuţie nume mari ca Albulescu şi Stana Ionescu, mai ales că cea din urmă a deschis gura pe scenă doar pentru maxim cinci replici şi alea spuse în cor cu alte 6-7 femei îmbrăcate, ca şi ea, în pijamale şi furouri. Cu noi a fost şi un englez care, săracul, a venit cu gândul că din piesă va înţelege măcar esenţialul prin decriptarea limbajului nonverbal. Dar nu-l auzeam zicând decât “These people are weird” în timp ce se uita la desfăşurarea de forţe de pe scenă. N-a înţeles nimic decât că era vorba despre un filosof şi nişte nebuni pe lângă el. Gata, gata, că iar îmi amintesc şi mă ia durerea de cap.
După teatru. Vin fiert. Lipscani. Ca să nu plecăm acasă cu un gust amar, ne-am oprit la vin fiert şi poveşti despre Anglia, amintiri din tinereţe şi glume cu umor englezesc. Am aflat că Gordon Brown nu vede cu un ochi, că atunci când un membru al regalităţii moare toţi angajaţii din serviciul public englez nu au voie să privească spre sicriu, că în cazul în care un angajator te dă afară eşti scutit de taxe mult timp după şi-n plus mai şi încasezi “a big fucking cheque” şi multe multe altele. La două am ajuns acasă ruptă de oboseală, căci în ultima săptămână parcă nu mai am timp şi chef să dorm. Mi-am luat pisica în braţe şi cred c-am adormit instant. Dimineaţă trăgeam de mine să mă ridic din pat. Nu m-am lăsat uşor, cred că-s cam încăpăţânaţă! Fug să-mi beau cafeaua, poate mai atenuez din luciditatea asta de dimineaţă şi mai alung nişte gânduri!
Poza e din spectacolul de teatru