Roşu de toamnă

De câteva zile sunt roşcată. De prin ianuarie mă bătea gândul să mă fac şi mi-au trebuit 7 luni ca să-mi fac curaj şi ca să reuşesc să scap de negru. Deşi iniţial am avut un micro-şoc când am ajuns acasă, acum m-am obişnuit, ba chiar nici nu mi se mai pare mare schimbare. Cât de repede ne obişnuim cu schimbările!

Azi dimineaţă mă gândeam cu drag la toamnă. Cred că-mi place luna septembrie. Parcă are un aer mai familiar şi-o lumină mai caldă decât vara. Şi mă leagă multe amintiri frumoase de luna septembrie a anului trecut, trăiri şi senzaţii pe care mi-ar plăcea să le reiterez.