Antonimul lui “lipsă” este “surplus”, fără de îndoială. Niciuna dintre aceste definiţii nu-ţi ţine ritmul inimii constant. însă. Linia de diferenţiere se trage pe sine de urechi când ajunge la culori. Antonimul lui “culoare” nu există nicăieri. surprinzător, aşa-i. Balanţa stă perfect în echilibru, acolo unde-i şi spaţiu şi culoare. cred. Uneori alb, alte ori [...]
Joia e de fapt o seară. Când e-n lumină e doar “pre-vineri”. Miezul îi e pe-nserate, restul e doar accesoriu. Joia pe-nserate e cu liniştea prietenă. Şi tovărăşie îşi face cu gândurile care-şi scot capul din cap. Ele, ielele, cele vesele, îndrăgostite, plictisite sau furioase. Nu şi azi, însă. Azi nu! Joia asta nu-i seară, [...]
Mă prefac în acel ceva care nu-mi întoarce zâmbet, ci doar îmi pleacă fruntea. Doar că uneori îmi face o sadică plăcere să văd ce-i pe creştet şi aşa mă alin că fruntea plecată e o bătălie câştigată din start. Mă prefac în iernatic care-şi ascunde căldura sub un strat de protecţie ca să-şi ferească [...]
Orice gândac are senzaţia că-i rege în bătătura prin care trece, Până când un picior ce striveşte îi va da pe şiră fiorul rece. Mi-e milă. Mi-e milă pentru că văd cum te zbaţi să răzbaţi. Şi cum te chinui să te remarci. Şi cum doar ură se vede-n a ta dâră. Dar cum [...]
