Ieri a fost sfârşitul lumii. Ieri a plouat cu piatră, de s-au desfăcut şi cerul şi pământul, şi-au înghiţit, dintr-o suflare, tot ce-i mai tăcut pe lumea asta. S-a sfâşiat culoarea, s-a zgâriat obrazul, s-a terminat lumea. Acum e zgomot, dar nu se mai vede nimic. Cutia Pandorei a fost deschisă şi mie mi-e frică. [...]
Am de ceva timp nişte vise foarte ciudate. Şi zic că-s ciudate, nu pentru că n-ar face casă bună cu dorinţele, ci pentru că mă influenţează pe lumină. Am ajuns să-mi fie mai puternice impresiile din intunericul minţii decât cele ale raţiunii.
Îmi zic că nu e bine să-mi doresc jucăria aia, când eu însămi am [...]
Îmi dau seama că anumite lucruri chiar nu mai contează odată cu trecerea timpului. Bolovanii din trecut, pe care-i aveai atârnaţi de suflet şi minte, se transformă în pietricele pe care le zvârli cu piciorul în trecerea timpului. Obsesii, preocupări, metehne insurmontabile, frunziş de gânduri ce-ţi înnegreau la un moment dat privirea, toate devin zâmbete [...]
Ziua
Dăm ochii cu lumina, împreună, la telefon. Ne vorbim dorul şi ne ascultăm singurătatea. Furăm o îmbrăţişare completă în plină stradă sau câteva minute la prânz. Bate cale lungă ca să mă vadă şi să-mi ia tristeţea cu o sărutare. Îmi dă ghiocei ca să-mi spună c-a venit primăvara. Îmi zice să-i pun pe birou [...]
Ar putea fi o melodie franţuzească, profundă, moale, la fel ca lentoarea dimineţilor de weekend când nu ne hotărâm cine pune apa de cafea şi cine stoarce fructele pentru suc.
Ar putea fi o piesă de jazz improvizată de un saxofon prăfuit, la fel de frumoasă ca pozele ce vor sta în filmul foto cumpărat într-o [...]
