Unde-i mult alb, pare chiar gri
E vreme de stat sub zăpadă, învelit în pătura aproape deşirată a naturii. Un “te rog frumos” aduce un fir de prima-vară, acolo unde tolănită s-a aruncat ca-n puf prima-iarnă. E un oraş înghiţit de prea mult alb. Oţelit. C-o umbră ascuţită. Sute de lănci brăzdează la sânge un obraz. E obrazul meu pe care-l [...]






