<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="WordPress/2.9.2" -->
<rss version="0.92">
<channel>
	<title>Vecinica</title>
	<link>http://www.vecinica.ro</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Wed, 08 Sep 2010 11:20:02 +0000</lastBuildDate>
	<docs>http://backend.userland.com/rss092</docs>
	<language>en</language>
	
	<item>
		<title>Only if</title>
		<description><![CDATA[
]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/09/08/only-if/</link>
			</item>
	<item>
		<title>Flaw.less</title>
		<description><![CDATA[
]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/09/07/flaw-less/</link>
			</item>
	<item>
		<title>Di-alo-g</title>
		<description><![CDATA[
]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/09/06/di-alo-g/</link>
			</item>
	<item>
		<title>Toamna a venit într-o miercuri</title>
		<description><![CDATA[
&#8230;fără să bată să usă, fără să aibă răbdare. A venit vânt vârtej de-a îngheţat sângele în noi.
Încercasem să mă pregătesc moral pentru frunze moarte, ploi, frig, vânt rece şi soare cu porţia, dar pe caniculă e mai greu pentru creier să facă anumite conexiuni cu experienţele anterioare. M-a luat prin surprindere bluza groasă pe [...]]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/09/04/toamna-a-venit-intr-o-miercuri/</link>
			</item>
	<item>
		<title>Să &#8220;ne râdem&#8221;</title>
		<description><![CDATA[Constatarea zilei:
Unii oameni nu mai ştiu să râdă. Şi se sperie când îi văd pe alţii răzând. Se blochează-n întrebarea &#8220;Da&#8217; de ce râd?&#8221; şi-ncep să chestioneze o reacţie atât de naturală. De când râsul a devenit o chestie ciudată pe care tre&#8217; s-o arătăm cu degetul?
Mai relaxaţi-vă, mă, că nu vă pică blazonul!


]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/08/31/sa-ne-radem/</link>
			</item>
	<item>
		<title>1+1=2</title>
		<description><![CDATA[
Când sunt doi, gustul are sare şi piper.
Când sunt doi, linia orizontului e mai aproape.
Când sunt doi, pielea-i mai încăpătoare.
Când sunt doi, amintirile au culoare.
Când sunt doi, nopţile au sudoare.
Când sunt doi, gândurile au formă.
Când sunt doi, ochii au emoţii.
Când sunt doi, lupta-i mai blândă.
Când sunt doi, timpul e mai agale.
Când sunt doi, uşile-s mai [...]]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/08/28/112/</link>
			</item>
	<item>
		<title>3 zile sau 15 secunde?</title>
		<description><![CDATA[
Nu ştiu cum de s-a întâmplat, dar azi a fost a treia oară când am prins sfârşitul unei emisiuni numite &#8220;Întâlnire pe întuneric&#8221; de pe Prima TV.
Când am văzut emisiunea prima dată, m-a ţinut cu ochii în tv următoarea replică: &#8220;Vor conta trei zile de comunicare sau 15 secunde de privit?&#8221;. Ei, na, de când [...]]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/08/16/3-zile-sau-15-secunde/</link>
			</item>
	<item>
		<title>Miopie socială</title>
		<description><![CDATA[
Scriu postul acesta având pe nas noii mei ochelari de vedere: cu ramă neagră şi reflexii verzui. Sunt foarte frumoşi, dar îmi va lua ceva timp să mă obişnuiesc cu ei. Îi port prin casă, încercând să răscumpăr timpul pierdut în care mă uita Dumnezeu cu lentilele pe ochi.
Mi-e greu să văd doar prin dreptunghiurile [...]]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/08/04/miopie-sociala/</link>
			</item>
	<item>
		<title>Lelly-maimuţeli şi altele</title>
		<description><![CDATA[
Maimuţica am primit-o cadou de la bunea mea colegă de birou, Tara Duveanu. Pentru că ţine la mine (zice ea  ) şi, probabil, pentru că am fost &#8220;accidentată&#8221; şi-am cam lipsit din birou câteva zile. Eu am fost la fel de impresionată ca şi la celelalte cadouri primite de la ea.
Pe maimuţică am numit-o [...]]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/08/04/lelly-maimuteli-si-altele/</link>
			</item>
	<item>
		<title>Ochi pentru ochi</title>
		<description><![CDATA[
De prin &#8216;96 am devenit &#8220;chioară&#8221; cu acte în regulă. Ţin minte foarte bine ziua în care am avut primii mei ochelari. Era undeva prin octombrie şi mergeam pentru prima dată la un concert 3SudEst (în Focşani, într-o discotecă ciudată care ziua funcţiona ca cinematograf). Aveam 10 ani şi eram complexată. Un complex nou care [...]]]></description>
		<link>http://www.vecinica.ro/2010/07/31/ochi-pentru-ochi/</link>
			</item>
</channel>
</rss>
